Istoric

Pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar de odinioara, prima statie de salvare s-a infiintat in anul 1884, la Viena, drept urmare a catastrofei provocate de izbucnirea unui incendiu mistuitor in cladirea Teatrului Ring din capitala monarhiei bicefale. Doi ani mai tarziu s-a constituit societatea voluntara de salvare si la Timisoara, orasul de pe Bega devenind de fapt prima urbe provinciala care se putea mandri cu o astfel de institutie moderna, specializata in ajutorarea si transportul suferinzilor si bolnavilor. La initiativa si insistentele lui Georg Neumann, directorul Primei Case de Pastrare din Timisoara, ale comerciantului Alexander Kohn si ale lui Karl Rosenstein, s-au pus bazele Societatii "Salvarea". Statutele societatii au fost aprobate de adunarea generala a membrilor la 2 decembrie 1886.

In anul 1887, "Salvarea" Isi procura 3 barci si mai multe prajini, pe care le-a asezat in locurile cele mai periculoase si primejdioase ale Begheiului. Dupa ce in anul 1890 Ministerul de Interne a aprobat statutele societatii, institutia a primit o subventie anuala din partea Primariei, pentru achizitionarea uneltelor si mijloacelor de transport necesare. La inceput, voluntarii societatii au fost solicitati anual la 120 - 150 de cazuri. Pana la inceputul primului razboi mondial, numarul interventiilor de salvare a crescut la 5000 de cazuri pe an.

In 1890, "Salvarea" din Timisoara a reusit sa achizitioneze 3 trasuri. La cumpana secolelor al XIX-lea si XX-lea si-a amenajat un birou central pe strada Franz Josef, din cartierul Cetate, care avea instalat si un post telefonic, iar pe langa remiza pompierilor voluntari din Cetate s-a amenajat un depozit pentru adapostirea recuzitelor. In locurile publice unde se aduna multa lume - targuri, spectacole de teatru si de circ, kirwei-uri etc - dupa un timp prezenta celor de la "Salvare" era obligatorie.

In anul 1913 sunt procurate doua trasuri cu cai , ceea ce inlesneste mult activitatea salvatorilor voluntari. Tot in acest an se centralizeaza toate posturile de salvare de pe teritoriul orasului . Postul central va functiona intr-o cladire modesta de pe strada Grigorescu nr. 2. Primaria orasului Timisoara doneaza "Salvarii" doua automobile sanitare, marca "Lloyd" si "Daimler". Pana la sfarsitul razboiului , "Salvarea" din Timisoara a intervenit in 40 000 cazuri, participand intens la transportul soldatilor raniti , de la gara pana la spitale, respectiv de la spitalele de campanie la gara etc.

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale avandu-l in frunte in calitate de presedinte pe cunoscutul om de afaceri , patronul celor mai mari mori din Timisoara si Banat, Eduard Prochaska, societatea a progresat mult. S-a cumparat o autosanitara marca "Citroen" , apoi doua masini "Fiat", iar pe urma un automobil sanitar "Ford".

Cu sprijinul Primariei orasului Timisoara , "Societatea Salvarea" si-a construit un edificiu propriu pe str. Milano nr.1 inaugurat la 8 septembrie 1936.

In perioada comunista, pana in 1989, in Romania nu a existat practic asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca. Ea era doar schitata pe langa principalele spitale din judet, fiind arondate si un numar de autosanitare deservite in general de conducatori auto si uneori cate un asistent medical.

Pana in 1989 Statiile de Salvare, sapte la numar, functionau pe langa spitalele din orasele judetului Timis anume: Timisoara, Lugoj, Faget, Jimbolia, Sannicolau Mare , Deta si Buzias. Personalul operativ care deservea aceste Statii de Salvare din Judetul Timis era la acea data in numar de 204, si anume:

    * 6 medici de medicina generala
    * 56 asistenti medicali
    * 142 conducatori auto
    * 8 operatori registratori

In perioada 1990 - 1995, s-a mentinut in mare aceeasi structura si acelasi dezinteres fata de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca.

Incepand cu data de 1 iunie 1995, prin Hotararea de Guvern nr 174/95 se infiinteaza Serviciile Judetene de Ambulanta si Serviciul de Ambulanta al municipiului Bucuresti, unitati cu personalitate juridica , cu organigrama proprie, aflate in subordinea Directiilor Judetene de Sanatate Publica si al Ministerului Sanatatii Publice. Acesta a fost primul pas care a condus la initierea si dezvoltarea acestui tip de asistenta medicala in Romania.

Fata de situatia din 1989, in municipiul Timisoara se mai infiinteaza o substatie, astfel ca in 1995 Judetul Timis are un numar de opt substatii de Salvare iar structura personalul operativ care deservea aceste substatii de Salvare era urmatoarea:

    * 12 medici de medicina generala
    * 82 asistenti medicali
    * 168 conducatori auto
    * 10 operatori registratori

In 1995 au fost organizate pentru prima data echipaje de urgenta formate din 3 persoane - medic, asistent medical, conducator autosanitara - care ulterior au beneficiat de pregatire specifica constituindu-se astfel primele misiuni de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca in judetul Timis.

In perioada 1996 - 2000, Serviciul de Ambulanta Judetean Timis a beneficiat de un program de reabilitare cu sprijinul Ministerului Sanatatii si al Guvernului Elvetian (programul REMSSy). Reabilitarea a urmarit mai multe coordonate, si anume:

    * realizarea unui dispecerat unic judetean informatizat;
    * realizarea unei dispersii la nivel judetean a statiilor de ambulanta in mod omogen astfel incat sa fie acoperit intreg teritoriul judetului;
    * realizarea unei comunicatii duble - radio si telefonie - intre toate statiile din judet si dispeceratul unic precum si realizarea unei comunicatii radio intre statiile de ambulanta si unitatile mobile (autosanitare);
    * dotarea cu un numar minim de autosanitare echipate pentru asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca;
    * asigurarea tuturor statiilor din judet cu personal optim calificat (medici, asistenti medicali);
    * realizarea unui centru de formare pentru pregatirea continua si evaluarea periodica a personalului propriu precum si al altor unitatii similare;
    * separarea serviciului de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca de serviciul de transport sanitar.

Structura de personal operativ la nivelul anului 2000 a fost:

    * 36 medici;
    * 112 asistenti medicali;
    * 188 conducatori auto;
    * 16 operatori registratori.

Cresterea resurselor umane atat cantitativ (personal operativ mai numeros) cat si calitativ (mai multi medici si asistenti medicali) fata de anul 1995, a dus la transformarea majoritatii substatiilor din judet in substatii de urgenta in care functioneaza echipaje care au in componenta medic, asistent medical si conducator auto. Este vorba de substatiile Lugoj, Faget, Sannicolau Mare, Deta, ramanand la nivel de asistent medical substatiile Jimbolia si Buzias